PARTICIPAREA LA EXPOZIŢII, MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

Anual Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” participă la expoziţiile naţionale şi internaţionale: „Fabricat în Moldova”, „Moldagroteh”, „MoldEco”, „Farmer”, „Infoinvent” şi „Ziua agricultorului” organizate în Republica Moldova, unde rezultatele ştiinţifice ale Institutului au fost apreciate cu diplome, medalii de aur şi argint. 

Institutul organizează anual Seminare agricole în zonele pedoclimatice ale republicii, în raioane, comune, gospodării agricole; oferă consultaţii la Institut şi în teren.

   Savanţii Institutului participă cu rapoarte ştiinţifice la congresele, conferinţele şi simpozioanele naţionale şi internaţionale.  

 

În anul 2012 Institutul a organizat conferinţa naţională cu participare internaţională,

„Academicianul I.A.Krupenikov – 100 ani”.

PERSPECTIVA CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE ȘI ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ÎN DOMENIUL PEDOLOGIEI, AGROCHIMIEI ȘI PROTECȚIEI SOLURILOR

Rezultatele cercetărilor pedologice şi agrochimice, efectuate de Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” pe parcursul a 60 de ani de activitate, generalizate şi publicate în ultimii 10 ani în documentele statale „Programul Naţional complex de sporire a fertilităţii solului” şi „Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor, partea I şi II, precum si cercetările speciale de monitoring pedologic pe poligoane – cheie, au dat posibilitate de a face concluzii, prognoze şi recomandări privind starea de calitate şi modul de utilizare a solurilor Republicii Moldova.
În prezent, prognoza evoluţiei calităţii solurilor agricole în Republica Moldova evidenţiază tendinţe agravante. Sistemul existent de exploatare agricolă a terenurilor nu contribuie la păstrarea pe termen lung a capacităţii de producţie a solurilor şi necesită o schimbare radicală. Menţinerea acestui sistem în continuare poate conduce la degradarea considerabilă a cernoziomurilor - celei mai importante bogăţii a ţării.
Reforma funciară în Republica Moldova, ca rezultat al unei strategii incorecte, nu a creat condiţii pentru sporirea fertilităţii solurilor, utilizarea durabilă a terenurilor, sporirea producţiei agricole, exercitând, prin urmare, un impact negativ asupra economiei ţării. Efectuarea măsurilor privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor în cadrul exploataţiilor agricole mici a devenit imposibilă. Deci, o problemă generată de reforma funciară este necesitatea consolidării ulterioare a terenurilor agricole.
Supraexploatările intensive din ultimele 3-4 decenii s-au soldat cu extenuarea ecologică a solurilor republicii şi scăderea randamentului scontat. Procesele intensive de degradare a învelişului de sol s-au extins pe cca 56 la sută de terenuri agricole; continuă să se mărească suprafeţele afectate de eroziune şi alunecări, de procesele de dehumificare, deteriorare a structurii şi compactare, slitizare, soloneţizare, salinizare şi înmlăştinire; s-au intensificat secetele. Aceste procese conduc la dereglarea ciclurilor biologice, bilanţului elementelor nutritive şi humusului din sol, la deteriorarea solurilor şi scăderea fertilităţii lor. Se creează situaţia, în care orice problemă economică sau socială poare fi rezolvată numai prin menţinerea echilibrului ecologic, protecţia mediului şi a solului.
Situaţia se agravează prin faptul că deţinătorii de terenuri agricole sunt complet lipsiţi de surse necesare pentru prevenirea şi combaterea proceselor de degradare a solurilor şi deşertificare a terenurilor, iar statul nu este în stare să asigure mijloace tehnico-materiale pentru stoparea s-au atenuarea multiplelor procese de degradare. Reieşind din situaţia existentă, evoluţia calităţii solurilor republicii trebuie să fie văzută ca un semnal de alarmă pentru viitorul agriculturii şi economiei naţionale.
Reţeaua de observaţii a sistemului de monitoring pedologic, amplasată pe teritoriul Republicii Moldova, este creată pentru a furniza date privind dinamică modificărilor în starea de calitate a solurilor arabile, favorabilitatea lor pentru culturile agricole sau silvicultură, pretabilitatea pentru diferite folosinţe, gradul de poluare, restricţiile la diferite utilizări şi măsurile agropedoameliorative şi antierozionale necesare, indiferent de forma de exploatare sau de proprietate.
Ţinând cont de tendinţele globale în ritmurile deprecierii şi pierderilor irecuperabile de suprafeţe agricole precum şi în dezvoltarea agriculturii, problema păstrării calităţii învelişului de sol pe terenurile agricole trebuie să devină pentru statul nostru o preocupare strategică de securitate naţională. Prognozele evoluţiei calităţii solurilor în condiţiile schimbărilor climaterice presupun reducerea şi limitarea realizării potenţialului productiv al acestora, inclusiv accelerarea proceselor de degradare şi deşertificare. Cauzele principale de natură antropogenă ale degradării şi respectiv reducerii fertilităţii solului, care amplifică consecinţele riscurilor naturale, sunt: cota excesiv de mare (65%) a terenurilor cultivate; activităţile insuficiente de prevenire şi combatere a proceselor de degradare şi deteriorare a solurilor.
Exploatarea durabilă a resurselor de sol trebuie să se bazeze pe două principii de bază: producerea volumului necesar de producţie agricolă pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei în aceste produse şi pentru export; organizarea agriculturii în aşa mod ca procesul de producţie agricolă să asigure protecţia solurilor, conservarea şi sporirea fertilităţii acestora.
Pentru asigurarea trecerii treptate la un sistem de agricultură durabil care protejează solul este necesar de a implementa un şir de măsuri: legislative, de asigurare ştiinţifică, tehnico- materială, de elaborare a proiectelor şi implementare a măsurilor pedoameliorative, elaborate de Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului ”Nicolae Dimo”.

Dr.conf. Tamara Leah,
director adj. știință

REALIZĂRI ŞTIINŢIFICE IMPLEMENTATE ÎN PERIOADA 1990-2013

Program de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020,aprobat de Guvernul RM nr.626 din 20.08.2011.

În baza studiilor condiţiilor naturale şi evaluarea stării de calitate a învelişului de sol al Republicii Moldova au fost fundamentate metodele şi procedeele de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor. S-a determinat volumul şi costul lucrărilor pentru anii 2011-2013, termenii de realizare şi responsabilii pentru implementarea măsurilor  planificate în planul de acţiuni.   

Utilizarea deşeurilor industriale la ameliorarea solurilor alcalice

Se propune tehnologie perfecţionată de ameliorare a soloneţurilor cernoziomice cu utilizarea deşeului industrial calcic. Efectul economic de la înlocuirea gipsului cu spuma de defecaţie constituie 240-300 lei/ha. Efectul economic preconizat constituie (270 lei x 17000 ha) 4590 mii lei.

Tehnologie de ameliorare a solurilor alcalice prin utilizarea deşeurilor calcice şi organice      (Brevet de invenţie MD 1752 G2.2001.10.31).

În anul ameliorării solul se întreţine în regim de ogor negru, spre sfârşitul verii se distribuie nămolul de defecare calculat într-o doză dublă faţă de cea necesară pentru substituirea conţinutului de Na schimbabil
din stratul 0-50 cm. Doza de deşeu organic (nămol orăşenesc, gunoi de
grajd) se calculează după conţinutul de azot total, respectând principiul, ca cu această doză să se încorporeze nu mai mult de 200 kg/ha azot. Solul se supune unui sistem de lucrare redus. Suprafaţa posibilă de implementare a tehnologiei - 17 mii ha. Efectul economic la 1 ha constituie 250 lei.

 Metode de optimizare a stării biologice a solurilor intensiv exploatate 

Asigură îmbogăţirea solurilor cu humus, sporirea calităţii lor prin autopurificare, obţinerea recoltelor înalte şi ameliorarea mediului. Efectul economic 400 lei/ha. 

Sistem de utilizare a îngrăşămintelor în baza aprecierii bilanţului de elemente nutritive în sol

Metodologia este expusă în: „Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului de elemente biofile în solurile Moldovei”. Se determină şi se evaluează starea bilanţului de macro- (N, P205, K20, CaO, SO3) şi microelemente (B, Cu, Mn, Zn) în sol, se apreciază prejudiciile ecologice şi economice ca rezultat al dezechilibrului elementelor nutritive din sol. Se elaborează măsuri complexe de sporire a fertilităţii solului şi sisteme de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale pentru obţinerea recoltelor scontate şi diminuarea poluării mediului cu substanţe nocive. Comparativ cu cartarea agrochimică de bază costul este de 5 ori mai redus, nu necesită forţe de muncă, consum de reactive, aparataj de analize fizice şi chimice şi alte surse. Volumul de implementare poate constitui în medie pe an 250-300 mii ha de teren arabil cu cheltuieli numai de 5 lei/ha. Recuperarea unui leu constituie 2-3 lei venit net. Efectul total anual - 500 mii lei.

Procedee de utilizare a îngrăşămintelor minerale complexe (lichide şi solide) pentru optimizarea nutriţiei minerale a plantelor agricole

Efectul agronomic de la utilizarea îngrăşămintelor complexe lichide în experienţele de câmp în comparaţie cu amofosul solid constituie 1,5-2,0 q/ha la cultivarea porumbului pentru boabe, 1,0-1,5 q/ha seminţe floarea soarelui şi 2,6-5,0 q/ha boabe mazăre. Beneficiul convenţional constituie 29-79 lei/ha.   

Monitorizarea calităţii apelor uzate provenite de la întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole asupra calităţii solurilor şi compoziţiei apelor de suprafaţă şi pedofreatice

Esenţa elaborării: Reţelele de observaţie permit calcularea deversărilor argumentate, evaluarea impactului asupra solurilor, apelor de suprafaţă şi pedofreatice, elaborarea prognozei şi măsurilor de diminuare. Volumul anual al apelor uzate din industria alimentară alcătuiesc 2,4 mln. m3. Efectul economic este egal cu costul producţiei agricole care poate fi recoltată de pe aceste terenuri şi constituie 250 mii lei anual.

Aplicarea îngrăşămintelor pe diferite soluri în asolamente de câmp în perioada postprivatizaţională

Sistemul de fertilizare a culturilor agricole se efectuează în baza exportului de elemente nutritive cu recolta şi caracteristicile agrochimice ale solurilor. Aplicarea fertilizanţilor în baza recomandărilor elaborate:

• asigurarea unui spor de recoltă de 30-35 % la 1 ha;
• obţinerea unui venitul net la 1 ha de 300 lei;
• creşterea rentabilităţii aplicării fertilizanţilor cu 21-56 %;
• reducerea  normelor de îngrăşăminte industriale; 
• evitarea poluării mediului ambiant cu nutrienţi;
• majorarea producţiei agricole şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale a populaţiei rurale.

Metodă de producere a îngrăşămintelor organice cu calităţi agronomice avansate

Producerea se realizează prin compostarea aerobă a deşeurilor solide şi semilichide şi menţinerea în limite optime a umidităţii şi conţinutului de oxigen în platformă. Procedeul este brevetat MD 175. Efectul: Comparativ cu procedeul existent de pregătire a deşeurilor pentru aplicare, cel elaborat asigură: dublarea conţinutului de elemente nutritive într-o unitate de masă; reducerea cheltuielilor totale de compostare, de transportare şi de aplicare cu circa 30 la sută; micşorarea cu 50 la sută a masei necesare de absorbant; producerea unui compost, practic, lipsit de seminţe de buruieni.

Diagnoza complexă sol – plantă a nutriţiei minerale pentru obţinerea recoltelor scontate de grâu de toamnă de calitate superioară 

            Esenţa constă în optimizarea nutriţiei minerale a grâului de toamnă în baza diagnozei sol – plantă în vederea obţinerii recoltelor scontate cu calităţi înalte de panificaţie, profitului maximal de pe o unitate de suprafaţă şi protecţiei mediului.Implementarea diagnozei complexe sol – plantă a nutriţiei minerale la grâul de toamnă  permite:

- obţinerea recoltelor planificate cu calităţi de panificaţie înalte;

- reducerea normelor de îngrăşăminte cu 15-25 % faţă de sistemul tradiţional;

- evitarea poluării mediului ambiant cu nitraţi;

- îmbunătăţirea condiţiilor social-economice a populaţiei rurale.

 Efectul economic - 210 lei/ha

Optimizarea regimurilor nutritive prin cercetarea agrochimică a solurilor

Evaluarea stării fertilităţii efective, evidenţierea elementelor nutritive în prim minimum, optimizarea regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale a culturilor de câmp. Aplicarea fertilizanţilor în baza rezultatelor obţinute în cadrul studiului agrochimic  permite:

• asigurarea unui spor de recoltă de 30-35% ;
• obţinerea unui venitul net la 1  ha de 45-185 lei;
• ridicarea rentabilităţii folosirii îngrăşămintelor cu 35-45 %;
• reducerea normelor de îngrăşăminte  cu 20-30 % în comparaţie cu aplicarea lor fără a se ţine cont de indicii agrochimici ai solurilor;
• evitarea poluării producţiei agricole şi mediului ambiant cu nutrienţi;
• creşterea producţiei  agricole şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale a populaţiei rurale.

Metoda de construire a drenajului antialunecător (Invenţia nr.2218)

Esenţa: metodă perfecţionată de prevenire a alunecărilor şi consolidare a terenurilor cu risc de alunecare, prin amenajarea drenajului anti-alunecător.

Recomandări privind ameliorarea solurilor erodate prin aport de material pământos

Refacerea radicală a fertilităţii terenurilor puternic erodate prin utilizarea în calitate de replantat a amendamentelor naturale: soluri de pe suprafeţele de construcţii, deluviale, nămolurilor lacustre. Efectul economic a procedeului de recultivare a solurilor erodate cu stratul de 15 cm constituie 1170 lei/ha, stratul de 30 cm - 1840 lei/ha şi stratul de 45 cm - 2080 lei/ha. Perioada de recuperare a cheltuielilor constituie, corespunzător: 2,5; 3 şi 4 ani.

Procedeu privind minimalizarea eroziunii solului prin fisurare şi fisurare cuplată cu  drenaj-cârtiţă  

Reducerea scurgerilor de suprafaţă şi pierderilor de sol prin fisurare combinată cu drenaj cârtiţă la adâncimea de 40-45 cm. Eficacitatea economică a procedeului s-a determinat prin volumul solului protejat și calculat la 1 ha. Costul solului protejat în dependenţă de panta terenului şi gradul de eroziune a solurilor constituie de la 95 până la 745 lei/ha.

Sistemul de cultură în fâşii  

Alternarea culturilor prăşitoare cu cele semănate dens pe terenurile în pantă reduce scurgerile de suprafaţă şi pierderile de sol cu 39-50%; conduce la reținerea și depozitarea apei pluviale în sol. Efectul economic constituie 500 lei la 1 hectar.

 

BREVETAREA ŞI IMPLEMENTAREA REALIZĂRILOR ŞTIINŢIFICE

Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” este deţinător a 18 Brevete de
invenţie. Colaboratorii Institutului efectuează cercetări fundamentale şi aplicative în cadrul proiectelor instituţionale, de transfer tehnologic, bilaterale, internaţionale, pentru tineri cercetători; contractelor cu agenţii economici.

Efectul economic de la implementări

Implementarea producţiei tehnico-ştiinţifice asigură obţinerea anuală a efectului economic în mărime de 17318 mii lei

Asigurarea tehnico-materială

Fotocolorimetre - KFK Ionometre ЭВ-74

Spectrofotometru cu Absorbţie Atomică AAnalyst 800 – 1

Aparat cu difracţie a razelor (x-roentgen) Dron 0,5;

Asigurarea didactico-materială

Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” dispune de:

Bibliotecă ştiinţifică agricolă - cu un fond de 50 mii exemplare de cărţi, reviste, publicaţii ştiinţifice şi didactice. Misiune – asigurarea accesului nelimitat la informaţii, documente şi servicii pentru satisfacerea cerinţelor de informare şi documentare a utilizatorilor.

Muzeu pedologic - fondat la 30 noiembrie  1973 către centenarul naşterii academicianului  Nicolae Dimo. Diorama centrală este realizată pe baza hărţilor topografice, pedologice şi planurilor de organizare a terenurilor gospodăriilor în strictă conformitate cu proporţiile verticale şi orizontale. Monoliţii diferitor tipuri de soluri, instalate în diorame câte trei reprezintă un landşaft specific sau o regiune naturală a Moldovei.

Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în activitate

Institutul dispune de pagina web în reţeaua informaţională din sistemul de cercetare – dezvoltare agroalimentar – ipaps.md

Lucrări elaborate (monografii, recomandări, articole ştiinţifice)

Pe parcursul perioadei de activitate ştiinţifică au fost publicate peste 8500 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 120 monografii, 86 culegeri de articole, 115 broşuri, 125 recomandări, instrucţiuni metodice, 60 buletine de sinteza, 8 buletine de monitoring ecopedologic,15 buclete, 33 placate, peste 1000 de articole în ziare şi reviste.

Lucrările Institutului au fost distinse cu premii de stat, internaţionale, premiul "V. V. Dokuceaev" si "V. R. Wiliams".

Lucrarea ştiinţifică "Eroziunea solului" a fost menţionată în anul 2005 de Societatea Inventatorilor din Romania cu Diploma de Excelenta si Medalia „Ecoinvent”.

Peste 100 de colaboratori au fost decoraţi cu medalii de aur, argint, bronz; onoraţi cu diplome de diferit grad a expoziţiilor internaţionale şi republicane, premii republicane şi internaţionale pentru succese remarcabile in ştiinţele solului, implementarea rezultatelor obţinute in economia naţionala şi asistenţă practică acordata agenţilor economici, proprietarilor de terenuri, gospodăriilor agricole si de fermieri

Monografii editate în anii 2000-2012

      Cerbari V. (coordonator) Cernoziomurile stagnice. Chişinău: Pontos, 2012. 124 p.

      Andrieş S. Agrochimia elementelor nutritive. Fertilitatea şi ecologia solului. Chişinău: Pontos, 2011. 232 p.

      Krupenikov I.A., Boincean B.P., David Dent. The Black Earth. Ecological principles for Sustainable Agriculture on Chernozem Soils. Springer, 2011. 143 p.

      Cerbari V. (coordonator) Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova (Baza de date, prognoze, recomandări). Chişinău: Pontos, 2010. 475 p.

      Чербарь В.В. Почвы Западного Памира. Часть I. Особенности почвообразования в аридных горных условиях, генезис и классификация почв. Chişinău: Pontos, 2009. 263 c.

      Donos A. Acumularea şi transferarea azotului în sol. Chişinău: Pontos, 2008, 206 p.

      Крупеников И.А. Черноземы. Возникновение, совершенств, трагедия деградации, пути охраны и возрождения. Chişinău: Pontos, 2008. 285 p.

      Кирилюк В. Микроэлементы в компонентах биосферы Молдовы. Chişinău: Pontos, 2006.156 c.

      Andrieş S. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultură. Chişinău: Pontos. 2007. 374 p.

      Andrieş S. Regimul de azot în solurile Moldovei şi eficacitatea îngrăşămintelor cu azot. Chişinău, 2006. 87 p.

      Крупеников И., Боинчан Б. Черноземы и экологическое земледелие. Бэлць, 2004. 169 с.

      Andrieş S. Regimul de fosfor în solurile Moldovei şi eficacitatea îngrăşămintelor cu fosfor. Chişinău, 2006. 46 p.

      Eroziunea Solului (esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea procesului). Chişinău: Tipog. Centrală, 2004. 476 p.

      Cerbari V. Sistemul de clasificare şi bonitare a solurilor republici Moldova pentru elaborarea studiilor pedologice. ). Chişinău: Pontos, 2001. 103 p.

      Cerbari V., Andrieş S., Banaru A. Sistemul Informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (banca de date). Chişinău: Pontos, 2000. 85 p.

 

Instrucţiuni metodice, Recomandări, Broşuri editate în 2012:

Filipciuc V, Chiriliuc V., Rozloga Iu. et.al. Recomandări privind ameliorarea solonețurilor automorfe. Ch.: Pontos, 2012, 40 p.

Andrieș S., Lungu V., Donos A., et. al. Recomandări privind aplicarea îngrășămintelor pe diferite tipuri de sol la culturile de cămp. Ch.: Pontos, 2012, 68 p.

Cerbari V., Andrieș S., Popov L., et.al. Măsuri și tehnologii  de combatere a eroziunii solului. Cn.: Pontos, 2012, 80 p.

Senicovscaia I., Marinescu C., Andrieș S. et.al. Instrucțiuni metodice privind evaluarea și sporirea rezistenței biotei solurilor în condițiile intensificării proceselor de degradare.

Rusu A., Plămădeală V., Siuris A., et.al. Ghid de utilizare a îngrășămintelor organice. Ch.: Pontos, 2012, 116 p.

Крупеников И.А., Добровольский Г.П. Овраги, другие формы линейной эрозии и борьба с ними. Ch.: Pontos, 2012, 90 p.